Doare. O îmbrățișare dată pe fugă,
câteva cuvinte spuse fără să le simți. Oare chiar atât de groaznic e tot ceea
ce fac încât merit să pierd tot din jur? Mă doare când nu mă trezesc în brațele
lui. El n-o să fie nicicând EL. Mă face să tremur și să uit de mine. Dar mă
iubesc. Nu pot să renunț acum. Poate nu e momentul. Sau poate e. Cred că am
lungit prea mult. Un an…Nu mai cred în relații pasagere. Până la urmă cineva
tot se îndrăgostește.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu