Încă nu știe ce se întâmplă. Încă mai oscilează
mai ceva ca un metronom uitat pe o masă. Nu pricepe nimic sau nu vreau să
priceapă. Știe că s-ar putea să o doară dacă încearcă să dea tuturor lucrurilor
și evenimentelor din viața ei o explicație logică. Preferă să se afle într-o
semi-obscuritate dulce ce-i induce ideea de naivitate.
Nu-l vrea, sau mai bine zis nu-i vrea pe niciunul.
O dragoste de-o seară împărțită pe o canapea soioasă și învechită care ar țipa
toate poveștile dacă i-ar oferi cineva glas. Toate fetele acelea care au crezut
că acela e „the one”, toate fetele care și-au dorit pe cineva care să taie din
carne toate amintirile unui alt el sau cele care pur și simplu nu au știut să
spună nu.
Tu, tu în ce poveste te încadreze? Ce încerci să
arăți prin atitudinea ta debordantă? Ce vrei să creadă despre tine ei?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu